- a lăsa în jos
- 1. to slide / to slip / to turn downto drop.2. ( gulerul ) to turn down / back. 3. ( borul pălăriei ) to turn backto uncock.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
jos — JOS, JOÁSĂ, joşi, joase, adv., adj. I. adv. 1. Aproape de pământ, la nivelul pământului; într un loc mai puţin ridicat (decât altul). ♢ De sus până jos = în întregime. De sus în jos = în direcţie verticală coborâtoare. ♢ Cu faţa în jos = (culcat) … Dicționar Român
lăsa — LĂSÁ, las, vb. I. 1. tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinţe ţinute strâns. ♢ expr. A lăsa (cuiva) sânge = a face să curgă din corpul cuiva, printr o incizie, o cantitate de sânge. Lasă mă să te las, se spune despre un om indiferent, lipsit … Dicționar Român
cădea — CĂDEÁ, cad, vb. II. I. intranz. 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutăţii, a se lăsa în jos; a pica. ♦ fig. (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia. ♦ (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dinţi, păr,… … Dicționar Român
pleoşti — PLEOŞTÍ, pleoştesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) lăsa în jos sau într o parte (sub o greutate); a (se) deforma, a (se) lăbărţa; a (se) turti, a (se) strivi. 2. tranz. A apleca, a lăsa în jos capul sau urechea. 3. refl. fig. (fam.; despre… … Dicționar Român
drum — DRUM, drumuri, s.n. 1. Cale de comunicaţie terestră, alcătuită dintr o bandă îngustă şi continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat. ♢ Drumul mare = şosea de mare circulaţie, care leagă localităţi principale. Hoţ (sau tâlhar) de… … Dicționar Român
rabata — RABATÁ, rabatez, vb. I. tranz. (mat.) 1. A roti o figură plană în jurul unei drepte situate în planul figurii. 2. A lăsa în jos; a îndoi, a plia. [var.: rabáte vb. III.] – Din fr. rabattre. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 rabatá vb … Dicționar Român
strapontină — STRAPONTÍNĂ, strapontine, s.f. Scaun rabatabil fără spătar, fixat de un perete sau de un alt scaun alăturat, folosit într o sală de spectacole, pe culoarul unui tren, în trăsură, în autobuz etc. [ var.: strapontín s.n.] – Din fr. strapontin.… … Dicționar Român
vizieră — VIZIÉRĂ, viziere, s.f. 1. Partea de dinainte, mobilă, a coifului, care putea fi coborâtă ca să acopere obrazul şi să i ferească de lovituri. ♦ Cozoroc. 2. Vizetă, vizor. [pr.: zi e ] – Din fr. visière. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
cufundat — CUFUNDÁ vb. 1. v. afunda. 2. a afunda, (reg.) a acufunda. (A cufundat un obiect într un lichid.) 3. v. înfunda. 4. a( şi) afunda, a( şi) înfunda, (fig.) a( şi) îngropa. (Îşi cufundat fruntea în palme.) Trimis de siveco, 23.10.2008. Sursa:… … Dicționar Român
revărsa — REVĂRSÁ, revắrs, vb. I. refl. (Despre ape curgătoare; la pers. 3) A se vărsa peste maluri, a ieşi din albie, a inunda. ♦ A curge din belşug. ♦ fig. (fam.; despre corpul omului sau despre părţi ale lui) A atârna de prea multă grăsime, a se lăsa de … Dicționar Român
clăpăugi — CLĂPĂUGÍ, clăpăugesc, vb. IV. refl. (Despre urechile oamenilor şi ale animalelor) A atârna în jos (din cauza mărimii lor); a se pleoşti. [pr.: pă u ]. – Din clăpăug. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CLĂPĂUGÍ vb. v. blegi, pleoşti.… … Dicționar Român